Unde a dispărut umanitatea?

Steinhardt spunea: „De ce îi este omului de astăzi foame? De iubire şi de sens”. Dar cu fiecare zi petrecută în lumea de azi, am dubii serioase la ce a spus... rămân tot mai uimit de ceea ce văd. Fluxul de informaţii ce ajunge la mine mă determină să închid tot mai des ochii. Cum să nu-i închid când, peste tot, mass-media ne inundă cu informaţii despre violuri, tâlhării, fraude de milioane de dolari, oameni corupţi la toate nivelurile... În mediul online, n-aş putea să spun altfel: fel şi fel de invenţii, bancuri, aluzii şi răutăţi... bombardăm gratuit cu noroi oricând şi pe oricine, doar pentru că aşa am observat că se procedează. Şi pentru ce? Pentru audienţă, pentru un like în plus, pentru a fi în centrul atenţiei. Fluxul acesta imens de informaţii ne-a spălat creierul în aşa hal încât nu mai putem să emitem gândiri proprii?

Am uitat să mai spunem o vorbă frumoasă celui ce merge îngândurat pe stradă, ţinem cu dinţii de „preamăritul” leu, cu care un bătrânel îşi poate asigura masa pentru o zi, uităm să ne promovăm adevăratele valori, cei care poartă cu mândrie numele ţării peste hotare, ne retragem mâna ce-ar putea să fie cu adevărat de folos, de parcă ar costa o avere acest gest.

În schimb, ce vedem noi? Poliţistul care în permanenţă ia şpagă, doctorul care nu te operează dacă nu îi îndeşi ceva în portofel, parlamentarul care, în afară de a sta de pomană, nu face altceva decât să mintă şi să-şi mărească sumele din contrurile ascunse de ochii lumii, profesorul care nu mai are atâta interes faţă de copii, judecătorul care dă sentinţe anapoda, bugetarul care caută să pună piedici şi să muncească mai puţin... şi aş putea să continui la infinit cu astfel de exemple.

Oare de ce căutăm să vedem doar partea negativă a lucrurilor? Oare nu aţi fost ajutaţi niciodată de ei? Lucruri bune nu au făcut? Câţi dintre voi v-aţi întrebat ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai exista poliţie? Nu au prins vreun hoţ sau nu au oprit nicio reţea de traficanţi? Doctorilor nu le putem lăuda eforturile pe care le depun atunci când salvează viaţa cuiva? Printre sutele de parlamentari, oare nu se găseşte unul care să fi făcut măcar o lege bună? Dacă au dispărut toţi profesorii buni, de ce mai trimitem copiii la şcoală? Chiar nu aţi întâlnit un judecător corect? Oare nu aţi găsit un bugetar care să vă fi ajutat vreodată? Mira-m-aş!!! Dar e mai simplu să împroşcăm cu noroi în toţi, la grămadă... ar fi mult prea greu să sepăram şi să ne alegem vorbele pentru fiecare din părţi...

 

Dacă stau să mă gândesc bine, mai este cineva bun în ţara asta? Mai există oameni frumoşi? Ne-am pierdut oare speranţa în noi? De ce nu mai putem să scoatem ce-i frumos din noi? De ce ne temem? Eu cred cu tărie că încă mai putem să facem o lume mai bună, mai frumoasă! Încă mai cred în frumuseţea omului! Încă mai sper că, unindu-se, oamenii buni vor reuşi să aducă lumină în această lume obscură şi lipsită de culoare. 

 Încă mai cred în oameni! Şi dacă voi reuşi să colorez această lume, fie şi cu un zâmbet, atunci voi zâmbi în fiecare zi!