Senzaţia schimbării

   Sub efectul transformării continue, trecerea de la adolecent la adult m-a supus unui joc delicat cu mine însumi. Perfecţionist din fire, am căutat mereu să-mi descopăr calităţile şi defectele... primele să le aprofundez, cele din urmă să le fac să dispară. Fiecare eveniment cu impact asupra mea mi-a adus dorinţa de schimbare... şi de fiecare dată, un strop de maturitate.

   Cum procedăm noi? De fiecare dată când ne împiedicăm de vreun obstacol, spunem că nu vom mai repeta greşeala care a dus la această situaţie, nu? De câte ori ne-am promis solemn că nu ne vom lăsa pradă sentimentelor, când ele au fost batjocorite? De fiecare dată ne impuneam schimbarea care să ne aducă la armonia perfectă cu noi înşine! Şi tot se mai iveau situaţii care să ne contrazică propriile promisiuni...

   Să revin la persoana mea. Am ajuns la concluzia că, oricât de mult aş încerca eu să cred că m-am schimbat, tot nu am reuşit acea schimbare radicală. Oricât mi-aş dori să cred că pot iubi într-un mod mai deosebit, nu pot să iubesc decât în felul meu. Aşa mă definesc şi nu mă voi schimba vreodată. Simt că dacă aş încerca să iubesc într-un alt fel, m-aş minţi... dar şi mai grav, aş minţi-o pe ea, oferindu-i o iubire falsă! E doar senzaţia de schimbare a eu-lui... Spun bine „senzaţia de schimbare”, pentru că, punând faţa în faţă pe „Eu” din adolescenţă şi pe cel din ziua de azi, nu observ aşa mari diferenţe. Nu neg faptul că fiecare poveste iubire îşi are unicitatea ei, chiar sunt de acord cu asta, doar că persoanele pe care le iubeşti îţi răspund într-un mod unic...

   Cred cu tărie că fiecare are un mod unic de a iubi. Poţi iubi în tăcere, sau poţi iubi prin cuvinte, ori prin gesturi... fiecare îşi alege modalitatea, identitatea fiind definită cu mult înainte de a începe. Iar cel care va spune că şi-a construit o altă modalitate de a iubi, pe baza experienţelor anterioare, lăsaţi-mă să nu-l cred! Au impresia că pot iubi ca-n filme, dar într-un final, tot iubirea primară va dicta drumul.

   Printre atâtea vorbe şi citate cu şi despre viaţă, care se potrivesc într-un anume moment, pun tot mai mare preţ pe vorbele acestea: nu te schimba de dragul iubirii... mai bine cauţi acea persoană care te va iubi pentru ceea ce eşti!

   Şi pentru că tot am adus vorba despre vorbe înţelepte... cred că Octavian Paler a exprimat cel mai bine condiţia umană în clipul prezentat mai jos. Merită să pierzi 8 minute din viaţă pentru a-l urmări! Chiar dacă îl ştiţi, mai luaţi, odată-n plus, aminte la el!