14 februarie 2012

Iubire de Valentine’s Day


    Cum de două sărbători încoace nu prea am cu cine să mă bucur de această sărbătoare a dragostei, am cam uitat cum e s-o sărbătoreşti. Dar nici stres mare n-am.
   Cum toţi scriu despre asta, m-am gândit să scriu şi eu. Nu ţin să scriu defăimător la adresa acestei zile, nici s-o ridic în slăvi, nici să vă redau citate cu şi despre iubire, sfaturi despre cum se mănâncă şi cum se digerează! Sunt doar idei ale mele, care se aplică sau nu oamenilor.
    Ce înseamnă pentru mine acestă zi? În clipa de faţă, absolut nimic! E doar o zi din săptămână! Nu-mi mişcă vreun muşchi al inimii, n-am nicio emoţie... nici nu mă amărăşte, nici nu mă-nveseleşte. Aş putea spune că-s mai liniştit, fără stres că trebuie să alerg după cadou sau că trebuie să mă exprim într-un alt fel decât cel obişnuit! A însemnat ceva, vreodată? A însemnat, dar a fost un sentiment chinuit, pentru că trebuia să fac CEVA, un gest care să o surpindă. Nu doream ca, în zilele ce urmau, ea să fie întrebată cum i-a fost acestă zi şi să nu aibă ce răspunde... Părerea mea? Dacă iubeşti, nu-ţi trebuie o zi specială pentru a arăta acest lucru! Cadourile se pot face în orişicare zi, nu doar AZI sau la evenimente deosebite!
    Ce înseamnă pentru alţii:
- pentru cei romantici, este un moment oportun pentru a se da peste cap şi a face din această zi una deosebită, memorabilă!
- pentru împerecheaţii obişnuiţi, aş zice că e o zi stresantă. Pe lângă activităţile curente, trebuie să te străduieşti pentru alegerea unui cadou care să placă, iar toată ziua e musai să prestezi romantism...
- pentru cei singuri, există două categorii: cei cărora li se fâlfâie de acestă zi... şi cei care încă suspină după trecut, mai depărtat sau mai apropiat. Pentru aceia din urmă e foarte greu! Azi, mai mult ca oricând, simt lipsa acută a iubirii... multe lacrimi, multe regrete... singurătatea li se pare o povară prea mare... grea zi pentru ei! Le-aş spune mai multe, dar e bine de ştiut că o să treacă, într-un fel sau altul... depinde doar de ei! Numai răbdare să aibă... răbdare cu inima lor!
   Oricum, trendul general este următorul: cine are cui să-i exprime dragostea se bucură cum ştie de această zi. Cine nu, ori plânge toată ziua şi nu-i bun de nimic, ori o dă în diverse: ori nu crede în sărbătoarea asta, căci e a americanilor, preferând Dragobetele (de parcă de Dragobete dă cu basca de pământ şi se rostogoleşte de 2 ori pentru iubire) ori bagă textul că nu-i trebuie o zi specială pentru a-şi arăta dragostea. Deh, fiecare scapă cum poate din capcana iubirii.
    Concluzia e doar una: iubirea e un sentiment atât de frumos, încât nimeni nu fuge de ea!

4 comentarii:

  1. e frumos sentimentul, Adi, dar... de aceasta zi... mie MI SE FALFAIE:)).
    dragobetele...? ce sa fac cu el? pai si daca imi cumpara un cadou de 14 si ma bate tot anul care e faza?=))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stiu Monica, tu esti de-a mea, falfaitoare! Oare sunt din astia, care dupa ce-ti aduc un maldar de flori, te mangaie cu pumnul? :)

      Ștergere
  2. cred ca ma aflu in categoria:" Mi se falfaie!!!" sincer

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu chiar nu stiu ce sa cred: ori crezi ori esti sincer in categoria asta... :))

      Ștergere