Anotimpurile mele

V-aţi gândit vreodată ce semnificaţie aţi da anotimpurilor? Ce anume vă inspiră fiecare dintre ele? Ce sentimente vă transmit? Eu mi le imaginez aşa: 

Primăvara mea... este dedicată exclusiv Speranţei! Printre mugurii ce se ivesc timizi în copaci, florile ce îndrăznesc să coloreze griul lăsat în urmă de iarnă, ciripit de păsări, raze de soare, nu ai cum să nu învii! Ai voie să gândeşti vesel, să râzi, să visezi, să crezi!

Primăvara este anotimpul gândurilor colorate!

Vara mea... înseamnă agitaţie, înseamnă luptă, înseamnă dorinţă. Explodează totul: energiile, gândurile, simţurile... lăsăm deoparte precauţiile, uităm de reguli! Nu-i timp de pierdut, totul se etalează instantaneu... doar vine Toamna!

Vara este anotimpul eliberării!

Toamna mea... este sanşa ce i-o acord sufletului pentru a scăpa de gândurile negative care s-au aşternut acolo, o şansă pentru un nou început... aşa cum copacii se leapadă de frunzele ruginii, oferind crengilor prilejul de a găzdui alte frunze!

Toamna este anotimpul renunţării!

Iarna mea... este dedicată luptei cu sinele, pentru regăsirea eu-lui, pentru reculegere! Viscolele stârnesc fulgii de zăpadă pentru a-i aşeza mai bine... îngheţul face natura neclintită doar pentru a-i da acesteia răgazul să-şi adune puterile... puţinele raze de soare sunt pentru a nu uita de speranţă!

Iarna este anotimpul răbdării!

Iar toate, laolaltă, reprezintă ECHILIBRUL!

Pentru voi... ce reprezintă?